Jurnalul unui anonim – poveste de primavara

Soarele isi arunca razele pe fiecare particica a pamantului si vremea este una superba pentru luna august desi uitandu-ma in calendar observ ca este inceput de mai si nu de mult timp au trecut sarbatorile Pascale. Iarba este de un verde perfect si florile multicolore ale copacilor incata orice privire si dezmearda orice simt. Liliacul este regale pietelor si tot el ofera o mireasma perfecta de primavera. Coloristica parcurilor si zumzetul copiilor combinat cu vuietul si aglomeratia orasului iti ofera senzatia europeana si lejeritatea unui oras care tinde spre perfectiune. Cu toate acestea munca si rutina nu isi schimba cursul. Realizezi uitandu-te in calendar ca programarile si intalnirile care aglomereaza viata de zi cu zi sunt din ce in ce mai multe si nici o sansa de a le epuiza la terasa sau cel putin afara unde poti si fuma. Cautand printer aceste programari momentul de respiro pe care sa mi-l dedic vad ca nu am mari sanse nici macar sa ma tund ce sa mai vorbesc de altele pe care mi le doresc cu nerabdare in aceasta perioada. Facebookul imi aminteste permanent ce faceam anul trecut pe vremea asta desi vremea nu era chiar asta. Revenind la cotidian caut sa gasesc ceva care sa ma faca sa prind putin cate putin din astenia de primavera care m-ar fi facut sa fiu mai visator, mai indragostit, mai melancolic, mai romantic mai mai mai oricum numa topit de caldura nu. Ma uit pe fereastra biroului si imi dau seama ca e sunt indicate intalnirile la birou decat sa incepi sa aci chilometri pe jos prin caldura. Acum ceva vreme vorbeam de frugul de afara si cat d emult asteptam caldura asa ca nici o secunda nu sa spun ca nu imi place vremea. Mereu avem ceea ce ne dorim si niciodata nu suntem multumiti. Asa ca nu vreau sa schimb lucrurile de afara ci vreau sa schimb ceva la mine in asa fel incat macar atunci cand ma uit in oglinda sa simt ca sunt pregatit sa fac fata oricarei senzatii date de temperature de afara. Ma uit destul de rar in oglinda asa ca atunci cand o voi fac incerc macar sa fiu aproape nu doar sentimental de acest anotim ci si afara sa se regaseasca dorintele. Raspunsul vine automat si simplu. Ma duc sa ma tund mai scurt ca de obicei sau poate si mai simplu, ma duc si ii spun tipului sa ma tunda cum vrea el dar sa imi dea senzatia de schimbare si de miros e plaja, de caldura, de palmieri, tricou si fuste scurte fara colanti pe sub si mai ales a brizei marii. Zis si facut. Pun degetul pe telefon, ca mai nou nu se spune ca pun mana pe telefon ci doar degetul ca toate sunt cu touchscreen si sun sa fac programare. Surprinzator pot face asta chiar azi de la 18:00. Perfect imi spun ca am oricum ultima intalnire la 16:30 si termin exact la timp ca sa fiu la programare. Sunt foarte organizat si punctual tocmai din acest motiv la mine intalnirile si programarile au mereu un 15 minute timp lasat pentru orice neprevazut ca sa nu fiu pus in postura de a intarzia. De aceasta data locatia intalnirii coincide cu locatia salonului unde ma tund si astfel singurul lucru care ma poate face sa intarzii sunt scarile rulante sau liftul ceea ce e putin probabil sa se intample. Intalnirea decurge frumos normal si a meritat. Ies din restaurant si urc pe scari (de fapt stau si scarile urca), intru in salon si bucuria cu care ma intampina oamenii de acolo este de parca l-au vazut pe Mos Craciun. La culoarea parului meu ramane doar Mos si de Craciun mai vedem peste luni bune de acum. Ne spunem fiacare ce a mai facut in ultimele 3 saptamani de cand nu ne-am vazut, radem si mai facem cate o gluma autoironica si secunda doi ma gaseste pe scaunul de barber. Ca de obicei? Nu. De data asta te rog tunde-ma in asa fel incat sa simt cand ies de aici ca e vara si in sufletul meu. Perfect e raspunsul si continuarea “de cand astept sa ma lasi sa fac asta si sunt convins ca o sa iti placa. Dau jos ochelarii si de aici pana la final cand o sa ii pun la loc totul e in ceata si imi tremura fundul ca nu vad nimic din ce se intampla in demersul actiunii. Nu va povestesc discutiile ca de la cele generale am ajuns si la lucruri mai personale deoarece dupa atatea vizite am ajuns sa consider ca mai am un prieten in persoana celui care ma tunde. Hai la spalat si la masaj si pe urma esti gata. Cand aud asta am zis: e clar mai am doar putin pana pun ochelarii si vad rezultatul. Masajul la cap primit de fiecare data dupa ce ma tund e divin si atat de relaxant incat imi vine sa ma tund zilnic. Inapoi la oglinda, uscat, putina ceara si vad cum duce mana spre oglinda aia rotunda de o pune in spatele tau sa vezi cum ai iesit inclusiv la ceafa. In momentul ala am sarit pe ochelari ca era sa le rup un brat. Pun pe nas si …. E summertime. Superb. E a doua oara in viata cad m-am lasat pe mana barberului sa faca ce vrea el si a iesit bestial de data asta. Ca sa intelegeti de ce sunt asa mandru va mai spun ca dupa laudele primite de la mine a intors scaunul spre dreapta in directia receptiei si a spus cu o voce destul de tare cat sa auda toata lumea din salon Maria asa-I ca schimbarea il prinde bine? Cred ca m-am rusinat putin ca nu am privit-o direct in ochii pe Maria ci am lasat asa privirea spre pantofi dar am ridicat capul mandru cand raspunsul ei a venit “Wow, chiar superb si arati acu de parca ghicelul e nemuritor”. Evident ca toata lumea din salon a intors capul si cum ma cunosc cu multi de acolo am avut sentimentul ala de “centrul atentiei” care chiar a adus vara, caldura si mireasma de care aveam nevoie. Platesc, multumesc si salut respectuos dupa care la iesire suna telefonul. Unde esti si in cat timp ajungi? Acum plec de la Downtown Beauty din The Office si in jumatate de ora sunt acolo. Aceasta jumatate de ora este suficient incat sa ajung cu 10 minute inainte de ora stabilita pentru cina. Sa imi fie de bine si sa ma bucur de fiecare privire aruncata in oglinda care imi va da taria si puterea de a ma bucura de fiecare raza de soare si de fiecare moment petrecut la umbra calduroasa a unui copac batran din parc.

Sa ne auzim cu bine,
Jurnalul unui anonim